Bolile cronice precum cancerul, afecțiunile cardiovasculare sau diabetul pot crește probabilitatea de a avea sau de a dobândi o afecțiune psihică. Se întâmplă frecvent să apară tristețea sau descurajarea după un infarct, după primirea unui diagnostic oncologic sau când încerci să gestionezi o problemă cronică precum durerea. Este posibil să te confrunți cu limitări noi în ceea ce privește lucrurile pe care le poți face și este posibil să simți stres sau îngrijorare în legătură cu rezultatele tratamentelor și cu viitorul. Poate fi dificil să te adaptezi la o nouă realitate și să integrezi schimbările și tratamentul permanent care vin împreună cu diagnosticul. Activitățile preferate, precum drumețiile pe munte sau grădinăritul, pot deveni mai dificil de efectuat. 

Sentimentele temporare de tristețe sunt ceva de așteptat, dar dacă acestea sau alte simptome durează mai mult de câteva săptămâni, este posibil să ai depresie. Depresia îți afectează capacitatea de a face activitățile zilnice și de a te bucura de timpul petrecut cu familia, cu prietenii, la muncă sau în timpul liber. Efectele depresiei asupra sănătății nu sunt doar la nivelul stării afective: depresia este o boală gravă cu multe simptome, inclusiv simptome fizice. Unele dintre aceste simptome includ:

• Stare persistentă de tristețe, anxietate sau senzație de “vid interior” 

• Lipsă de speranță sau pesimism 

• Iritabilitate, frustrare sau neliniște 

• Sentimente de vină, lipsă de valoare sau neajutorare 

• Pierderea interesului sau a plăcerii legate de pasiuni și activități din timpul liber 

• Nivel scăzut de energie, oboseală sau senzația de încetinire 

• Dificultăți de concentrare, de accesare a memoriei sau de a lua decizii

• Dificultăți de adormire, trezire dimineața devreme sau prea mult 

• Modificări de apetit alimentar sau de greutate corporală 

• Angoase sau dureri, dureri de cap, crampe sau probleme digestive fără o cauză clară fizică și care nu se ameliorează în ciuda tratamentelor 

• Tentative de suicid sau gânduri despre moarte sau sinucidere 

Aceiași factori care cresc riscul de depresie la persoanele care sunt sănătoase în rest pot să crească riscul la persoanele care au alte afecțiuni medicale, mai ales dacă acele afecțiuni sunt cronice (de lungă durată sau persistente). Acești factori de risc includ istoricul personal sau familial cu depresie sau membri ai familiei care au decedat prin suicid. 

Totuși, unii factori de risc pentru depresie sunt direct legați de alte afecțiuni. De exemplu, boli precum Parkinson sau atacul cerebral cauzează modificări în creier. În anumite cazuri, aceste modificări pot avea un rol direct în depresie. Anxietatea și stresul legate de boală pot să declanșeze și ele simptome de depresie. 

Depresia este frecventă la persoanele care au boli cronice precum:

• Boala Alzheimer

• Bolile autoimune, inclusiv lupus eritematos sistemic, artrită reumatoidă și psoriazis 

• Cancer

• Cardiopatie ischemică

• Diabet

• Epilepsie

• HIV/SIDA

• Hipotiroidism

• Scleroză multiplă 

• Boala Parkinson

• Accident vascular cerebral

Unele persoane pot avea simptome de depresie după diagnosticul unei afecțiuni medicale. Respectivele simptome pot să se amelioreze pe măsură ce se adaptează la afecțiunea medicală sau ca urmare a tratării afecțiunii medicale. Anumite medicamente utilizate pentru a trata o afecțiune medicală pot declanșa depresia la rândul lor.

Cercetările sugerează că oamenii care au depresie concomitent cu o altă afecțiune medicală au tendința de a avea simptome mai severe ale ambelor boli. Pot avea dificultăți mai mari de adaptare la situația lor medicală și pot avea costuri financiare mai mari decât cei care nu au o afecțiune medicală și depresie concomitent. Simptomele de depresie pot să continue chiar și după ce sănătatea fizică a persoanei se îmbunătățește.

O abordare integrată a asistenței medicale care să includă sănătatea psihică și fizică a persoanei poate îmbunătăți nivelul de sănătate general. Cercetările au arătat că tratarea simultană a depresiei și a unei afecțiuni cronice poate îmbunătăți modul în care oamenii își gestionează atât depresia, cât și boala cronică.

Copiii și adolescenții cu boli cronice se confruntă cu mai multe provocări decât alți copii de vârsta lor atunci când trec prin aceleași momente specifice adolescenței. Afecțiunile cronice pot afecta dezvoltarea fizică, cognitivă, socială și emoțională a copiilor și pot determina consecințe și asupra părinților sau fraților. Aceste limitări atrag un risc mai mare de a dezvolta afecțiuni psihice la copii și adolescenți comparativ cu alți copii de aceeași vârstă.

Copiii și adolescenții cu afecțiuni cronice se confruntă cu multe tipuri de stres. Părinții și medicii ar trebui să fie atenți la semnele de depresie, anxietate și tulburări de adaptare (un grup de afecțiuni care pot apărea atunci când cineva are dificultăți cu adaptarea la un eveniment de viață stresant) în cazul tinerilor și al familiilor lor.

Este posibil să nu te surprindă faptul că adulții care au o afecțiune medicală au și un risc mai mare de depresie. Dar este valabil și efectul invers: persoanele de orice vârstă care au depresie au un risc mai mare de a dezvolta anumite afecțiuni fizice.

Persoanele cu depresie au, de exemplu, un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet, atac vascular cerebral, durere și boala Alzheimer. Cercetările mai sugerează și că persoanele cu depresie au un risc mai mare de osteoporoză. Motivele nu sunt încă foarte clare, dar un factor pentru unele dintre aceste afecțiuni este accesul redus al persoanelor cu depresie la serviciile medicale potrivite. Au dificultăți cu gestionarea propriei sănătăți, de exemplu, cu căutarea unui medic, cu administrarea tratamentelor prescrise, cu alimentația adecvată și cu activitățile fizice.

Oamenii de știință explorează ipoteza că modificările psihologice observate în cadrul depresiei pot avea un rol în creșterea riscului de afecțiuni fizice. La persoanele cu depresie au fost identificate modificări în modul de funcționare al diverselor sisteme și funcții ale corpului care pot avea impact asupra sănătății fizice, inclusiv:

• Inflamație crescută 

• Modificări în reglarea ritmului cardiac și a circulației sangvine 

• Niveluri anormale pentru hormonii de stres 

• Modificări de metabolism asemănătoare cu cele observate la persoanele cu risc de diabet 

Există câteva dovezi că aceste modificări observate în cazul depresiei pot mări riscul de a dezvolta alte afecțiuni medicale. Este clar și faptul că depresia are un efect negativ asupra sănătății psihice și asupra vieții de zi cu zi. 

Depresia este o complicație frecventă a bolilor cronice, dar nu trebuie să devină o parte normală a unei boli cronice. Există și sunt disponibile tratamente eficace ale depresiei și ele pot fi de ajutor chiar dacă ai o altă afecțiune sau boală medicală. 

Dacă tu crezi sau o persoană dragă crede că ai depresie este important să îți anunți medicul și să explorezi opțiunile de tratament. Trebuie să îți informezi medicul și despre toate celelalte tratamente și medicamente pe care le iei pentru boala cronică sau pentru depresie (inclusiv medicamentele cu rețetă, fără rețetă și suplimente alimentare pe care le iei). Informarea medicului poate ajuta la evitarea problemelor cauzate de interacțiunea dintre mai multe medicamente. Este de ajutor și să-ți menții medicul la curent cu starea ta generală de sănătate și orice tratamente pe care le primești. Recuperarea în urma depresiei poate necesita timp, dar tratamentul îți poate îmbunătăți calitatea vieții chiar dacă te confrunți în continuare cu o afecțiune medicală.

Tratarea depresiei cu medicamente, psihoterapie sau un mix dintre cele două poate să ajute la îmbunătățirea simptomelor fizice ale bolii cronice sau să reducă riscul de alte probleme în viitor. Totodată, tratarea bolii cronice și menținerea sub control a simptomelor poate să ajute și la îmbunătățirea simptomelor de depresie. 

Depresia afectează fiecare persoană în mod diferit. Nu există un tratament universal valabil. Este posibil să fie nevoie de câteva încercări și erori pentru a găsi tratamentul care funcționează cel mai bine. Poți afla mai multe despre diferitele tipuri de tratament pentru depresie aici.

• Fără secrete de familie. Cu alte cuvinte, sinceritatea este cel mai bun răspuns. Deseori încercăm să ne protejăm familiile și pe cei dragi de veștile proaste, dar a ține ascunsă o boală gravă poate avea consecințe nedorite. Comunică direct și cu deschidere cu membrii familiei.

• Include în conversație și copiii. Deși nivelul de înțelegere a situației poate fi limitat copii apreciază dacă li se spune ce se întâmplă în jurul lor. Copii se pot vedea uneori drept cauză a problemelor sau evenimentelor principale care li se întâmplă și pot crede că boala unui părinte ar putea fi cauzată de ceva ce au făcut ei. Discută deschis, cu sinceritate și spune copiilor că este OK să pună întrebări. Astfel se pot elibera de o parte din anxietate. Reține că un copil poate fi o sursă excelentă de căldură și amuzament pentru o persoană bolnavă.

• Ai o atitudine selectivă. Nu fiecare om din întreaga lume trebuie să afle despre boala de care suferi tu sau cineva drag. Alege persoanele care contează pentru tine și împărtășește veștile cu grijă. Unele relații vor deveni mai bune și altele se vor răci. Ceea ce este important este să simți că informarea unei persoane îți va aduce mai multă putere și mai mult ajutor.

• Spune clar cum te pot ajuta familia și prietenii. Oamenii vor să se facă utili, deci nu-ți fie rușine să ceri ajutor sau favoruri, precum mâncare gătită sau transport la școală.

• Dacă cineva drag suferă de o boală cronică poți afla detalii despre afecțiunea respectivă, poți ajuta cu sarcinile zilnice și poți oferi susținere emoțională. Uneori tot ce avem nevoie este un umăr pe care să plângem.