Este normal să simți nervozitate în unele situații sociale. De exemplu, a merge la o întâlnire sau a susține o prezentare poate provoca senzația de fluturi în stomac. Dar în tulburarea de anxietate socială, numită și fobie socială, interacțiunile de zi cu zi provoacă anxietate semnificativă, conștiință de sine și jenă, deoarece îți este teamă să fii analizat sau judecat negativ de alți oameni. În tulburarea de anxietate socială, frica și anxietatea duc la evitare care îți poate perturba viața. Stresul sever îți poate afecta relațiile, rutina zilnică, munca, școala sau alte activități. Tulburarea de anxietate socială poate fi o afecțiune cronică de sănătate mintală, dar învățarea abilităților de adaptare prin psihoterapie și administrarea de medicamente te pot ajuta să câștigi încredere și să îți îmbunătățești capacitatea de a interacționa cu ceilalți.

Perioada adolescenței este plină de schimbări. Corpul, mintea și emoțiile se maturizează rapid. Adolescenții învață simultan cine sunt și cine vor să devină. Pentru a reuși este necesar să încerce lucruri noi. Dar asta presupune și asumarea unor riscuri.

“Să fii părintele unui adolescent poate fi ceva foarte interesant, dar și o perioadă riscantă”, Dr. Kevin Haggerty, cercetător la Universitatea din Washington, finanțată de NIH.

Asta pentru că și creierul unui adolescent este încă în curs de dezvoltare ceea ce îl face foarte sensibil la emoții și la lucrurile care se simt bine. Zonele creierului care controlează impulsurile și luarea deciziilor raționale sunt încă în curs de formare.

„Aceasta creează și cadrul perfect pentru dezvoltarea rapidă a dependenței”, explică Haggerty. Îi expune pe adolescenți la un risc mai mare de a consuma alcool, droguri și tutun, comportament sexual cu risc ridicat și stil de șofat riscant. De asemenea, adolescenții au mai multe șanse să se confrunte cu probleme de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia.

Adolescenții pot face alegeri alimentare nesănătoase și pot neglija activitatea fizică. Majoritatea nu își asigură cele opt până la 10 ore de somn de care au nevoie în fiecare noapte. Dar anumite strategii parentale pot ajuta copiii să facă alegeri mai sănătoase și mai puțin riscante.

„Menținerea liniilor de comunicare deschise, monitorizarea și cunoașterea colegilor copiilor tăi, implicarea și conectarea permanentă ca părinte sunt modalitățile esențiale de a reduce riscul”, explică dr. Beth Stormshak, psiholog la Universitatea din Oregon finanțată de NIH.

Stormshak și Haggerty au studiat științific diferite programe parentale menite să reducă comportamentul riscant al adolescenților. Cercetările lor și alte studii științifice au arătat că unele strategii pot fi de ajutor.

Construiește o relație pozitivă

Crearea unei relații pozitive și de încredere cu copiii tăi este esențială. O astfel de relație crește probabilitatea ca ei să-ți asculte sfaturile și să-ți urmeze regulile. „Parenting pozitiv înseamnă într-adevăr formarea unei relații pozitive cu copilul tău, care se concentrează mai mult pe laudă, sprijin și stimulare și mai puțin pe lucruri negative, cum ar fi țipetele, criticarea sau cicălitul”, explică Stormshak. „Dacă ai putea alege un lucru pe care să-l faci diferit în legătură cu adolescentul tău, acesta ar fi.”

Poți crea o relație mai bună și petrecând timp de calitate cu adolescentul. Ascultă ce gândește și simte. Arată interes și îngrijorare față de problemele sale. Asta îl ajută să se simtă mai conectat cu tine. Este important să rămâi calm atunci când îți împărtășește informații și să respecți diferențele de opinie. Astfel se construiește încrederea. De asemenea, îți oferă șansa de a demonstra cum se rezolvă problemele. Împărtășirea propriilor tale experiențe, mai degrabă decât a ține prelegeri, ajută la construirea unei comunicări mai bune.

Poți construi legături mai puternice cu adolescentul recunoscând și recompensându-i comportamentele pozitive. Oferă-i oportunități de a învăța lucruri noi. Spune-i când crezi că lucrurile merg bine. De asemenea, este o idee bună să-i implici pe copii în discuția despre așteptările familiei. Acest lucru ajută la crearea unei comunicări pozitive și deschise și menține pe fiecare la curent cu regulile. Asigurându-te că ai o bună comunicare cu adolescentul vei putea depista problemele mai devreme, vei putea încuraja comportamentele pozitive și vei putea să îi monitorizezi mai bine deciziile.

Menține o conexiune strânsă

Pe măsură ce copiii tăi cresc, petreci tot mai puțin timp împreună cu ei. Acest lucru face să fie și mai importantă construirea încrederii și a comunicării. Capacitatea ta de a ști ce se întâmplă în viața adolescentului depinde în mare măsură de ceea ce el sau ea îți va împărtăși.

„Monitorizează ceea ce se întâmplă cu adolescentul în moduri care nu distrug relația sau conexiunea, ci în moduri care le întăresc”, spune Haggerty. „Întreține conversațiile, pune întrebări, află cine sunt prietenii copiilor tăi, poartă conversații cu prietenii copiilor tăi. Multe dintre aceste lucruri nu au loc într-o ședință față în față, ci într-o conversație lejeră și obișnuită, când mergeți pe jos sau când doar dialogați sau când sunteți în mașină sau când doar asculți și afli ce se întâmplă în viața copilului tău.”

Dr. Bruce Simons-Morton, un expert în sănătate publică la National Institute for Health, a descoperit că acei copii care au mai mulți prieteni care beau alcool sunt mai predispuși să facă acest lucru și ei. De fapt, influența colegilor este unul dintre cei mai mari predictori ai consumului de alcool la adolescenți. „Pe măsură ce adolescenții cresc, petrec mai mult timp cu colegii. Influența părinților scade, în timp ce influența anturajului crește”, spune el.

Discutați cu adolescentul despre ce calități să caute la un prieten, cum ar fi să sinceritatea, respectul și implicarea școlară și să nu acționeze în moduri periculoase sau nesănătoase.

Studiile au descoperit că așteptările și sprijinul părinților pot afecta alegerile copiilor lor până la vârsta adultă timpurie. Adolescenții cu părinți care sunt mai implicați în viața lor consumă mai puțin alcool și droguri și au comportamente sexuale mai sigure.

Stabilește limitele și consecințele

De asemenea, părinții îi pot ajuta pe adolescenți să evite comportamentul riscant prin stabilirea de limite și așteptări clarificate din timp, precum și urmărind în mod constant consecințele. „Considerăm că educația parentală contează chiar și după liceu”, explică Simons-Morton. Studiile sale au descoperit că adulții tineri ai căror părinți aveau așteptări mari de la ei să nu abuzeze de consumul de alcool au avut șanse mai mici să crească acest consum după liceu.

Începe să-i spui copilului din timp care sunt așteptările tale cu privire la băutură, droguri, stil de condus și comportament sexual. Încurajează-ți copilul să mănânce sănătos și să facă suficientă mișcare. Și continuă să-i vorbești despre așteptările și valorile tale de-a lungul anilor adolescenței. Păstrează consecvența laudelor și recompenselor oferite atunci când respectă regulile.

Stabilirea consecințelor de care adolescentul va ține cont este o altă parte importantă a educației parentale. Asta poate însemna lucruri diferite în funcție de adolescent. Privilegii precum telefoanele mobile, jocurile video, petrecerea timpului liber cu pasiunea sau sportul preferat sau lecțiile de condus pot contribui la încurajarea unui comportament sănătos.

„În adolescență, încerci să-ți dai seama cine ești”, explică Stormshak. Nu există nicio garanție că vei reuși să-ți ajuți adolescentul să evite alegerile riscante. Dar împărtășirea valorilor și așteptărilor tale și discuțiile despre modul în care alegerile îi pot afecta viața îl pot îndruma spre opțiuni mai bune.

Cum să ghidezi alegerile unui adolescent

• Vorbește cu adolescentul despre viața lui. Ascultă-i preocupările și opiniile. Respectă-i opiniile.

• Încurajează încercarea unor lucruri noi din domenii pentru care are deja un interes, cum ar fi sportul, muzica sau voluntariatul.

• Rămâi implicat în activitățile școlare și în cele de după școală ale adolescentului. Întâlnește-i personal pe prietenii săi.

• Învață-ți adolescentul abilități de rezolvare a problemelor și cum poate rezolva conflictele pe cont propriu. Creează-i oportunități să ia decizii pe cont propriu. Arată-ți disponibilitatea pentru consiliere și sprijin.

• Ajută-ți adolescentul să planifice din timp soluții pentru situații dificile sau incomode.

• Discută despre ce să facă în situația în care simte o presiune legată de activitatea sexuală, de a consuma droguri sau alcool sau de a accepta un drum cu o mașină condusă de cineva aflat sub influența substanțelor.

• Limitează timpul pe care îl folosește adolescentul în fiecare zi pentru a naviga pe internet. Observă tipul de activități online cu care își petrece timpul și oferă-i sfaturi despre postarea pe rețelele sociale.

• Respectă nevoia de intimitate a adolescentului.

Sentimentele de timiditate sau de disconfort în anumite situații nu sunt neapărat semne ale tulburării de anxietate socială, în special la copii. Nivelurile de confort în situațiile sociale variază în funcție de trăsăturile de personalitate și de experiențele de viață. Unii oameni sunt în mod natural rezervați, iar alții sunt mai extrovertiți.

Spre deosebire de nervozitatea obișnuită, tulburarea de anxietate socială include frica, anxietatea și evitarea care ajunge să interfereze cu relațiile, rutinele zilnice, munca, școala sau alte activități. Tulburarea de anxietate socială începe de obicei la începutul și mijlocul adolescenței, deși uneori poate începe la copiii mai mici sau la adulți.