Doliul
Ce este doliul?
Doliul este perioada de suferință și tristețe pe care o resimți în urma unui deces. Atunci când ești în doliu treci printr-un proces normal care este o reacție la pierdere. Poți trăi doliul ca pe o reacție psihologică, fizică, socială sau emoțională. Reacțiile psihologice pot include furie, vină, anxietate, tristețe sau disperare. Reacțiile fizice pot include tulburări de somn, modificări ale apetitului alimentar, probleme fizice sau boli.
Durata doliului depinde de gradul de apropiere față de persoana care a murit, dacă decesul a fost unul care a putut fi anticipat, dar și de alți factori. Prietenii, familia și credințele spirituale îți pot fi surse importante de ajutor. Consilierea psihologică sau psihoterapia pentru situații de doliu pot fi de folos pentru unii oameni.
La ce să te aștepți
Atunci când se întâmplă un deces poți trăi o varietate de emoții, chiar și atunci când moartea persoanei a putut fi anticipată. Multe persoane relatează că au trecut inițial printr-o etapă de insensibilitate imediat ce au aflat despre deces, dar nu există o ordine fixă a etapelor acestui proces de doliu. Printre emoțiile pe care e posibil să le simți sunt și: negarea, neîncrederea, confuzia, șocul, tristețea, dorul, furia, rușinea, disperarea, vina.
Aceste sentimente sunt normale și sunt reacții obișnuite în fața pierderii. Este posibil să te surprindă intensitatea și durata emoțiilor trăite sau rapiditatea cu care ți se schimbă starea afectivă. Este posibil chiar să începi să ai dubii despre stabilitatea sănătății tale psihice. Cu toate astea, te poți liniști cu ideea că aceste sentimente sunt sănătoase și sunt potrivite cu situația, având un rol în acceptarea pierderii.
Reține: este nevoie de timp pentru a absorbi impactul unei pierderi majore. De o persoană iubită îți va fi mereu dor, dar suferința va deveni mai puțin intensă cu trecerea timpului și îți va permite să îți vezi de viață mai departe.
Doliul după o persoană pe care ai iubit-o
Nu este ușor să te adaptezi după decesul unei persoane dragi. Vei resimți doliul și vei suferi. Doliul este un proces natural prin care trecem pentru a accepta o pierdere majoră. Doliul poate să includă tradiții religioase care onorează amintirea persoanei decedate sau poate să includă întruniri cu prietenii și cu familia pentru a trăi pierderea împreună. Doliul este ceva personal și poate dura mai multe luni sau ani.
Doliul este și exprimarea în mediul extern a pierderii pe care ai avut-o. Durerea pe care o simți se va exprima cel mai probabil atât fizic cât și emoțional și psihologic. De exemplu, a plânge este o exprimare fizică, pe când depresia este o exprimare psihologică. Este important să îți dai voie să exprimi aceste sentimente. Deseori moartea este un subiect de discuție evitat, ignorat sau chiar interzis. La început e posibil să crezi că e util să te separi de suferință, dar nu poți evita doliul la nesfârșit. Într-o zi acele sentimente vor trebui rezolvate altfel ți-ar putea cauza afecțiuni fizice sau emoționale.
Multe persoane indică simptome fizice care însoțesc doliul. Durerile de stomac, pierderea apetitului, probleme intestinale, tulburări ale somnului și pierderea energiei sunt toate simptome ale unui doliu acut. Dintre toate tipurile de stres cu care ne întâlnim în viață, doliul îți poate pune la grea încercare sistemul imunitar. Bolile deja existente se pot înrăutăți sau pot apărea noi afecțiuni.
Pot apărea și reacții emoționale profunde. Aceste reacții includ atacurile de panică, oboseala cronică, depresia și gândurile despre suicid. Obsesiile legate de persoana decedată sunt o altă reacție față de moarte și sunt destul de des întâlnite.
Cum gestionezi o pierdere importantă
Decesul unei persoane dragi este întotdeauna ceva dificil de gestionat. Reacțiile tale sunt influențate de circumstanțele în care s-a produs moartea, mai ales dacă este vorba despre ceva brusc sau accidental. Reacțiile tale sunt influențate și de relația pe care ai avut-o cu persoana care a murit.
Decesul unui copil trezește un sentiment de injustiție copleșitor care poate fi legat de potențialul pierdut, de planurile neîmplinite și de suferința fără sens. Părinții se pot simți responsabili de moartea copilului indiferent cât de irațional poate părea acest lucru. Părinții pot simți și că au pierdut o parte vitală din propria lor identitate.
Moartea unui partener de viață sau a soțului poate fi foarte traumatizantă. În plus față de șocul emoțional, decesul poate cauza o potențială criză financiară dacă partenerul sau partenera aduceau familiei lor și principala sursă de venit. Decesul poate să atragă drept consecință modificări sociale importante și cerința ca partenerul supraviețuitor să fie singurul părinte al copiilor în timp ce se adaptează la viața fără partener și eventual la găsirea unui loc de muncă.
Persoanele în vârstă pot fi cu precădere vulnerabile la pierderea unui soț sau partener pentru că resimt pierderea unei vieți întregi de experiențe pe care le-au trăit împreună. Totodată, sentimentul de singurătate poate fi amestecat și cu suferința pierderii unor prieteni apropiați.
O pierdere din cauza unei sinucideri poate fi una dintre cele mai dificile pierderi care se pot întâmpla. Supraviețuitorii pot rămâne cu o povară uriașă de sentimente de vină, furie și rușine. Supraviețuitorii se pot simți responsabili de decesul persoanei. Este benefic și recomandat să se ofere asistență psihologică supraviețuitorilor în primele săptămâni de la suicid.
Cum se poate trăi cu doliul
Adaptarea este vitală pentru sănătatea psihică. Este firesc să treci prin doliu atunci când moare o persoană dragă. Cel mai bun lucru pe care îl poți face este să îți dai voie să ai această perioadă de doliu. Sunt multe moduri în care te poți adapta într-un mod funcțional la durere:
Caută compania unor persoane care țin la tine. Găsește acele rude și acei prieteni care pot înțelege pierderea ta. Te poți înscrie și la grupuri de suport unde participă alți oameni care trec prin pierderi similare.
Exprimă-ți sentimentele. Spune-le celorlalți cum te simți, iar asta te va ajuta să treci prin perioada de doliu.
Ai grijă de sănătatea ta. Menține contactul regulat cu medicul de familie și asigură-te că mănânci sănătos și că te odihnești atât cât ai nevoie. Ai grijă la pericolul de a dobândi dependență de medicamente sau de alcool asociate cu doliul.
Acceptă faptul că viața este a celor care o trăiesc cu adevărat. Este nevoie de eforturi pentru a începe să simți din nou că trăiești în prezent și să nu rămâi captiv în trecut.
Amână schimbările majore de viață. Încearcă să iei o pauză de la modificări importante precum mutările, căsătoriile, schimbările de carieră sau planificarea unei sarcini. Trebuie să îți acorzi timpul necesar pentru a te adapta la pierderea suferită.
Ai răbdare. Poate dura câteva luni sau câțiva ani să integrezi o pierdere majoră și să îți accepți schimbările de viață.
Cere ajutor din exterior atunci când este necesar. Dacă doliul pare ceva prea greu de suportat atunci este cazul să cauți asistență din partea unui profesionist pentru a putea trece prin doliu. A cere ajutor este un semn al puterii, nu al slăbiciunii.
Cum ajuți alte persoane îndoliate
Dacă cineva la care ții a pierdut o persoană iubită îți poți oferi ajutorul și astfel:
Simte suferința alături de persoana respectivă. Permite și chiar încurajează discuții despre sentimentul de pierdere și despre amintiri legate de persoana care a murit.
Nu oferi încurajări false. Nu ajută să spui “așa e mai bine” sau “o să-ți treacă mai încolo”. În loc de aceste afirmații ai putea exprima într-un mod simplu părerea ta de rău și ai putea asculta în liniște mai departe.
Oferă ajutor cât mai practic. Baby-sitting, gătit sau cumpărături sunt activități ce pot fi de ajutor pentru cineva care trece printr-un doliu.
Ai răbdare. Amintește-ți că recuperarea după o pierdere mare poate dura mult timp. Oferă-ți timpul și disponibilitatea de a discuta.
Susține apelarea serviciilor profesionale atunci când este cazul. Nu ezita să recomanzi un specialist atunci când crezi că cineva suferă prea mult și nu poate face față singur.
Cum ajuți copiii îndoliați
Copiii care suferă o pierdere importantă pot trăi doliul în moduri diferite față de adulți. Moartea unui părinte poate fi foarte dificilă pentru copiii mici, afectându-le senzația de siguranță sau instinctul de supraviețuire. Deseori sunt nedumeriți cu privire la schimbările pe cate le observă în jurul lor, mai ales dacă adulții cu intenții bune vor să-I protejeze de aflarea adevărului sau de manifestările doliului celuilalt părinte rămas în viață.
Capacitatea limitată de a înțelege și inabilitatea de a-și exprima emoțiile constituie un dezavantaj anume pentru copiii foarte mici. Copiii mici pot regresa la comportamente din etape de dezvoltare anterioare (precum urinarea în pat), pot pune întrebări despre persoana decedată care pot părea lipsite de respect, pot inventa jocuri despre moarte sau se pot preface că decesul nu s-a întâmplat.
Adaptarea la suferința copilului pune o povară suplimentară pe umerii părintelui îndoliat. Totuși, accesele de furie sau de critică nu vor face decât să adâncească anxietatea copilului și îi vor încetini recuperarea. În schimb poți discuta onest cu copiii, folosind termeni pe care ei îi înțeleg. Alocă timp suplimentar pentru a discuta despre moarte și despre persoana care a murit. Ajută-i pe copii să-și înțeleagă sentimentele și amintește-ți că ei urmăresc comportamentele potrivite la adulții pe care îi consideră model.
Cum să privești spre viitor
Amintește-ți că poți supraviețui doliului cu răbdare, efort și ajutor. Într-o zi suferința se va ameliora și va face mai mult loc pentru amintirile prețioase cu persoana iubită.