Sănătatea mintală și migrația
Date esențiale
În 2019 erau aproximativ 272 de milioane de migranți internaționali (1). Refugiații, solicitanții de azil și migranții ilegali atrag atenția în mod special și au nevoie de protecție și de sprijin.
Migranții și refugiații pot fi expuși la diferiți factori de stres care le afectează sănătatea mintală și bunăstarea înainte și în timpul călătoriei lor de migrațiune, dar și în timp ce își restabilesc domiciuliul și în timpul integrării lor.
Prevalența tulburărilor psihice frecvente, cum ar fi depresia, anxietatea și tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) tinde să fie mai mare în rândul migranților expuși adversității și refugiaților decât în rândul populațiilor care îi găzduiesc.
Mulți migranți și refugiați nu au acces la serviciile de sănătate mintală sau se confruntă cu obstacole în accesarea acestora. De asemenea, se confruntă cu perturbări în continuitatea tratamentelor lor.
Nevoile de sănătate mintală ale migranților și ale refugiaților ar trebui abordate prin organizarea de programe de promovare și prevenție incluzive și accesibile; consolidarea sănătății mintale ca parte a serviciilor generale de sănătate; și asigurarea diagnosticului, tratamentului și recuperării în timp util.
Migranții și refugiații contribuie pozitiv la societate, dar nu își pot atinge întregul potențial decât dacă sunt într-o stare bună de sănătate fizică și psihică.
Probleme și factori de stres cu care se confruntă migranții și refugiații
Migranții și refugiații se confruntă adesea cu diverse probleme și cu factori de stres care pot avea apărea în diferite etape ale procesului de migrație:
Pre-migrație: lipsa mijloacelor de a-și asigura existența și lipsa oportunităților de educație și dezvoltare, expunerea la conflicte armate, violență, sărăcie și/sau persecuție.
Călătoriile și tranzitul migrației: expunerea la condiții dificile și care pun viața în pericol, inclusiv violența și detenția și lipsa accesului la servicii pentru a-și acoperi nevoile de bază.
Post-migrație: obstacole în calea accesului la asistență medicală și la alte servicii pentru a-și satisface nevoile de bază, precum și condițiile precare de viață, separarea de membrii familiei și de rețelele de sprijin, posibila incertitudine cu privire la permisele de muncă și statutul legal (cererea de azil) și, în unele cazuri, detenţia.
Integrare și restabilire a domiciliului: condiții precare de viață sau de muncă, șomaj, dificultăți de asimilare, provocări la adresa identităților culturale, religioase și de gen, provocări legate de obținerea drepturilor, schimbarea politicilor în țările gazdă, rasism și excluziune, tensiune între populația care îi găzduiește și migranți și refugiați, probleme sociale iprecum zolarea și posibila deportare.
Factori de risc și de protecție pentru afecțiunile de sănătate mintală
Toți factorii de stres menționați mai sus pot crește riscul de a dezvolta afecțiuni de sănătate mintală. De exemplu, șomajul, condițiile socio-economice precare și lipsa integrării sociale în rândul migranților și refugiaților sunt factori de risc pentru afecțiunile de sănătate mintală, cum ar fi depresia. În același timp, acești factori de stres pot, de asemenea, exacerba problemele sociale și de sănătate mintală preexistente.
Factorii care influențează negativ sănătatea mintală și bunăstarea copiilor migranți și refugiați includ deprivarea socio-economică, discriminarea, rasismul, coeziunea scăzută a familiei și schimbările frecvente ale școlii. Copiii care au fost separați de părinții migranți prezintă un risc crescut de a dezvolta depresie, anxietate, idei suicidare, tulburări de conduită și probleme legate de consumul de substanțe.
Pe de altă parte, impactul factorilor de stres poate fi atenuat de factori de protecție, cum ar fi accesul la locuri de muncă și servicii, sprijin social, cunoașterea limbii țării-gazdă și reunificarea familiei. Printre copiii refugiați reinstalați, factorii de protecție includ un statut socio-economic mai bun, acces la educație, un sentiment de siguranță perceput, contacte cu familia, trăirea și socializarea alături de alte persoane de aceeași origine etnică, o structură familială stabilă și coerentă și sănătate mintală bună a părinților.
Prevalența afecțiunilor de sănătate mintală
Mulți migranți și refugiați vor trăi suferințe (de exemplu, sentimente de anxietate și tristețe, deznădejde, dificultăți de somn, oboseală, iritabilitate, furie și/sau dureri și dureri). Pentru majoritatea oamenilor, aceste reacții se vor îmbunătăți în timp. Unele studii arată că prevalența tulburărilor psihice frecvente (de exemplu, depresia, anxietatea și tulburarea de stres post-traumatic (PTSD)) este mai mare în rândul migranților și refugiaților decât în rândul populațiilor care îi găzduiesc. Solicitanții de azil tind să aibă un risc crescut de sinucidere. Există, de asemenea, dovezi consistente că incidența psihozelor este mai mare în rândul populațiilor migrante într-un număr de țări, iar acest lucru a fost legat de efectul cumulativ al dezavantajelor sociale înainte, în timpul și după migrație.
Răspunsul la nevoile de sănătate mintală ale migranților și refugiaților
Este necesară o abordare cuprinzătoare, multidisciplinară și incluzivă pentru a răspunde nevoilor de sănătate mintală ale migranților și refugiaților.
Depășirea barierelor în calea primirii asistenței medicale mintale
Abordarea obstacolelor care apar în calea primirii asistenței medicale mintale ar trebui să includă:
furnizarea de informații clare cu privire la drepturile de îngrijire a sănătății mintale și modul de primire a serviciilor (de exemplu, prin centre de primire, activități comunitare, școli, medii religioase sau culturale);
informarea grupurilor expuse riscului (de exemplu, minori neînsoțiți, persoane cu dizabilități, persoane care se identifică ca LGBTIQ+);
facilitarea accesului nediscriminatoriu la servicii de îngrijire, indiferent de statutul juridic, asigurând acoperirea financiară a serviciilor de sănătate mintală și a îngrijirilor oferite;
facilitarea comunicării (de exemplu, prin implicarea interpreților și a mediatorilor culturali);
oferirea de îngrijiri centrate pe persoană, care respectă diferențele culturale; și
facilitarea angajării mai multor sectoare și sisteme (de exemplu, juridic, sănătate, servicii sociale și educație) pentru a integra considerentele de sănătate mintală și pentru a sprijini și pentru a asigura trimiterea și accesul la serviciile de sănătate mintală.
Integrarea sănătății mintale în asistența medicală primară
Punerea la dispoziție a serviciilor de sănătate mintală prin intermediul asistenței medicale generale poate ajuta la identificarea migranților și refugiaților cu afecțiuni de sănătate mintală și poate face îngrijirea lor mai accesibilă și mai eficientă din punct de vedere al costurilor. Realizarea intervențiilor poate necesita adaptarea la populațiile de migranți și refugiați pentru a ține cont de considerente lingvistice și culturale. Intervențiile furnizate ar trebui să fie în concordanță cu orientările și politicile naționale privind sănătatea mintală ale țării gazdă.
Asigurarea continuității îngrijirii și tratamentelor
Atunci când se acordă servicii și tratamente de sănătate mintală, un aspect important este legat de durata șederii migrantului sau refugiatului în țara-gazdă. Continuitatea și calitatea îngrijirii de sănătate mintală a migranților și refugiaților aflați în mișcare pot fi îmbunătățite prin crearea de protocoale internaționale pentru asigurarea continuității îngrijirii, îmbunătățirea comunicării între diferiți furnizori de servicii de sănătate mintală și socială și prin furnizarea de informații -cheie în format scris și adaptat nevoilor lor, pe care migranții și refugiații pot lua cu ei și le pot împărtăși cu diferiți furnizori.
Abordarea factorilor determinanți sociali și promovarea integrării și incluziunii sociale
Ar trebui evitate politicile și prevederile de gestionare a migrației care s-au dovedit a avea un efect negativ asupra bunăstării psihologice a migranților (de exemplu, separarea familiilor și a copiilor). Integrarea socială a migranților și refugiaților poate fi facilitată de accesul egal la oportunități de angajare și muncă decentă, formare profesională, sprijin financiar, servicii de protecție socială și asistență juridică, precum și îngrijirea sănătății mintale și sprijin psihosocial. Recunoașterea competențelor și calificărilor dobândite înainte de migrare poate ajuta, de asemenea, integrarea persoanelor în sectorul ocupării forței de muncă. Activitățile și evenimentele care promovează incluziunea socială a migranților și refugiaților includ forumuri comunitare sau programe de mentorat între egali organizate de membrii aceluiași grup de refugiați sau migranți care sunt deja bine integrați în comunitatea locală. O atenție deosebită este necesară pentru sprijinirea solicitanților de azil.
Răspunsul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)
OMS este principala agenție internațională în furnizarea de consiliere tehnică privind sănătatea mintală. OMS a elaborat un Plan de acțiune global (2019-2023) pentru promovarea sănătății migranților și refugiaților, aprobat de Adunarea Mondială a Sănătății în mai 2019. Planul de acțiune global descrie prioritățile generale și principiile directoare pentru promovarea sănătății migranților și refugiaților și pentru a contribui la atingerea obiectivului Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă – de a nu lăsa pe nimeni în urmă. Planul de acțiune global evidențiază modul în care numeroasele bariere cu care se confruntă migranții și refugiații în accesarea serviciilor de îngrijire a sănătății pot precipita rezultate negative asupra sănătății mintale.
Planul recomandă prioritățile și opțiunile de acțiune ale Secretariatului în coordonare și colaborare cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și alți parteneri relevanți.
În mai 2021, Adunarea Mondială a Sănătății a aprobat o actualizare a Planului de acțiune cuprinzător pentru sănătatea mintală (2013-2030), cu scopul general de a promova bunăstarea mintală, de a preveni tulburările mintale, de a oferi îngrijire, de a îmbunătăți recuperarea, de a promova drepturile omului și de a reduce mortalitatea, morbiditatea și handicapul persoanelor cu tulburări mintale. OMS se angajează să sprijine statele membre în promovarea sănătății fizice și mintale a migranților și refugiaților prin consolidarea serviciilor de îngrijire a sănătății, după cum este adecvat și acceptabil pentru contextele și situațiile financiare ale țării, și în conformitate cu prioritățile naționale și cadrele lor juridice și competențele.
OMS se angajează, de asemenea, să se asigure că sunt abordate componentele esențiale, inclusiv furnizarea de tratament și îngrijire pentru tulburările mintale și de comportament. În conformitate cu Planul de acțiune global, OMS este operațională în domeniul sănătății mintale într-o serie de țări și teritorii care găzduiesc un număr mare de migranți și refugiați. Acestea includ Bangladesh, Columbia, Pakistan, Irak, Iordania, Liban, Libia, Pakistan, Sudanul de Sud, Sudan, Turcia și Uganda. OMS are relații strânse de lucru cu alți parteneri ONU, inclusiv OIM și ICNUR, pentru a răspunde nevoilor de sănătate mintală ale migranților și refugiaților.
OMS este și co-președinte în Grupul de referință al Comitetului permanent inter-agenții pentru sănătate mintală și asistență psihosocială în situații de urgență, care oferă consiliere și sprijin organizațiilor care lucrează în situații de urgență și ajută la asigurarea faptului că răspunsul la problemele de sănătate mintală este coordonat și eficient. Situațiile de urgență cauzează adesea strămutarea și pot determina refugieri sau strămutări interne. Sfaturile și instrumentele OMS sunt folosite de majoritatea organizațiilor umanitare internaționale mari active în domeniul sănătății mintale. OMS și partenerii săi au publicat o serie de instrumente și linii directoare practice pentru a răspunde nevoilor de sănătate mintală ale persoanelor afectate de situații de urgență, inclusiv migranți și refugiați.