Sari la conținut

Aceasta este una dintre zecile de soluții din Infrastructura Binelui construită de Code for Romania. Ajută-ne să le ținem în viață și să le creștem.

Trimite un SMS cu textul “PUTEM” la 8864 și donează 4 euro către Code for Romania.

Schizofrenia

Schizofrenia este o tulburare psihică gravă. Oamenii care au această boală pot auzi voci care nu există. Ei pot crede și că alți oameni încearcă să-i rănească. Uneori vorbesc fără sens. Schizofrenia îngreunează păstrarea unui loc de muncă și grija de sine.

Simptomele schizofreniei debutează de obicei între 16 și 30 de ani. Bărbații dezvoltă adesea simptome la o vârstă mai mică decât femeile. De obicei, schizofrenia nu apare după vârsta de 45 de ani.

Există trei tipuri de simptome:

Simptomele psihotice distorsionează gândirea persoanei. Acestea includ halucinații (a auzi sau a vedea lucruri care nu există), iluzii (credințe care nu sunt adevărate), dificultăți de organizare a gândurilor și mișcări ciudate.

Simptomele „negative” îngreunează manifestarea emoțiilor și funcționarea normală. O persoană poate părea deprimată și retrasă în această situație.

Simptomele cognitive afectează procesul de gândire și includ probleme în utilizarea informațiilor, dificultăți de luare a deciziilor și de acordare a atenției.

Avem nevoie aici de un call to action

Avem nevoie aici de un call to actionAvem nevoie aici de un call to actionAvem nevoie aici de un call to actionAvem nevoie aici de un call to actionAvem nevoie aici de un call to actionAvem nevoie aici de un call to actionAvem nevoie aici de un call to actionAvem nevoie aici de un call to actionAvem nevoie aici de un call to action

Buton

Ce este schizofrenia?


Schizofrenia este o boală mintală gravă care afectează modul în care o persoană gândește, simte și se comportă. Persoanele cu schizofrenie pot părea că au pierdut legătura cu realitatea, ceea ce poate fi supărător pentru ei, pentru familia și prietenii lor. Simptomele schizofreniei pot face dificilă participarea la activitățile obișnuite, de zi cu zi, dar sunt disponibile tratamente eficiente în controlul simptomelor. Mulți oameni care primesc tratament pot reveni la școală sau la muncă, pot obține independență și se pot bucura de relații personale. 


Care sunt simptomele schizofreniei?


Este important să recunoști simptomele schizofreniei și să cauți ajutor cât mai devreme posibil. Persoanele cu schizofrenie sunt de obicei diagnosticate între vârsta de 16 și 30 de ani, după primul episod de psihoză. Începerea tratamentului cât mai curând posibil după primul episod de psihoză este un pas important către recuperare. Cu toate acestea, cercetările arată că schimbările treptate în modul de gândire, în starea de spirit și în funcționarea socială apar adesea înainte de primul episod de psihoză. Schizofrenia este rară la copiii mici. Simptomele schizofreniei pot fi diferite de la o persoană la alta, dar în general se încadrează în trei categorii principale: simptome psihotice, negative și cognitive.

Simptome psihotice


Simptomele psihotice includ schimbări în modul în care o persoană gândește, acționează și experimentează ce se întâmplă în lumea înconjurătoare. Persoanele cu simptome psihotice pot pierde simțul realității și pot percepe lumea într-un mod distorsionat. Pentru unii oameni, aceste simptome apar și dispar. Pentru alții, simptomele devin stabile în timp. 

Simptomele psihotice includ: 

  • Halucinații: Când o persoană vede, aude, miroase, gustă sau simte lucruri care nu sunt de fapt acolo. Auzirea vocilor este un fenomen frecvent pentru persoanele cu schizofrenie. Persoanele care aud voci le pot auzi mult timp înainte ca familia sau prietenii să observe o problemă. 

  • Iluzii: Când o persoană are convingeri puternice care nu sunt adevărate și care pot părea iraționale pentru ceilalți. De exemplu, persoanele care se confruntă cu iluzii pot crede că oamenii de la radio și televiziune trimit mesaje speciale care necesită un anumit răspuns sau pot crede că sunt în pericol sau că alții încearcă să-i rănească. 

  • Tulburare de gândire: Când o persoană are moduri de gândire neobișnuite sau ilogice. Persoanele cu tulburări de gândire pot avea probleme în organizarea gândurilor și a vorbirii. Uneori, o persoană se va opri din vorbit în mijlocul unui gând, va sări brusc de la un subiect la altul sau va inventa cuvinte care nu au sens. 

  • Tulburări de mișcare: Când o persoană prezintă mișcări anormale ale corpului. Persoanele cu tulburări de mișcare pot repeta anumite mișcări iar și iar. 

Simptome negative


Simptomele negative includ pierderea motivației, pierderea interesului sau a plăcerii în activitățile de zi cu zi, retragerea din viața socială, dificultatea de a exprima emoții și dificultăți de funcționare normală. 

Simptomele negative includ: 

  • Dificultăți de planificare și continuare a unor activități, cum ar fi cumpărăturile alimentare

  • Dificultăți în a anticipa și a simți plăcere în viața de zi cu zi 

  • Voce plictisitoare în dialoguri și expresie facială limitată 

  • Evitarea interacțiunii sociale sau a interacțiunii în moduri incomode din punct de vedere social 

  • Energie foarte scăzută și petrecerea timpului în activități pasive frecvente. În cazuri extreme, o persoană poate înceta să se miște sau să vorbească pentru un timp, ceea ce este o afecțiune rară numită catatonie. Aceste simptome sunt uneori confundate cu simptome de depresie sau alte boli psihice. 

Simptome cognitive


Simptomele cognitive includ probleme cu atenția, concentrarea și memoria. Aceste simptome pot face dificilă urmărirea unei conversații, învățarea lucrurilor noi sau amintirea întâlnirilor. Nivelul de funcționare cognitivă al unei persoane este unul dintre cei mai buni predictori ai funcționării sale de zi cu zi. Funcționarea cognitivă este evaluată cu ajutorul unor teste specifice. 

Simptomele cognitive includ: 

  • Probleme în procesarea informațiilor pentru a lua decizii 

  • Probleme în utilizarea informațiilor imediat după învățare 

  • Dificultăți de concentrare sau de atenție 

Riscul de violență

Majoritatea persoanelor cu schizofrenie nu sunt violente. În general, persoanele cu schizofrenie au mai multe șanse să fie rănite de alte persoane decât cei care nu au această boală.

Pentru persoanele cu schizofrenie, riscul de autovătămare și de violență față de ceilalți este cel mai mare atunci când boala nu este tratată. Este important să ajutați persoanele care prezintă simptome să primească tratament cât mai repede posibil. 



Schizofrenie vs. tulburare de identitate disociativă

Deși unele dintre semne pot părea similare la prima vedere, schizofrenia nu este o tulburare de identitate disociativă (care obișnuia să fie numită tulburare de personalitate multiplă sau personalitate divizată). Persoanele cu tulburare de identitate disociativă au două sau mai multe identități distincte care sunt prezente și care preiau alternativ controlul asupra lor. 

Care este cauza schizofreniei? 

Mai mulți factori pot contribui la riscul unei persoane de a dezvolta schizofrenie, inclusiv:

  • Genetica. Schizofrenia apare uneori la mai mulți membrii ai aceleiași familii. Cu toate acestea, doar pentru că un membru al familiei are schizofrenie, nu înseamnă cu certitudine că și alți membri ai familiei o vor avea. Studiile sugerează că mai multe gene diferite pot crește șansele unei persoane de a dezvolta schizofrenie, dar că nicio genă nu provoacă tulburarea de la sine.

  • Mediul. Cercetările sugerează că o combinație de factori genetici și de aspecte ale mediului și ale experiențelor de viață ale unei persoane pot juca un rol în dezvoltarea schizofreniei. Acești factori de mediu pot include viața în condiții de sărăcie, medii stresante sau periculoase și expunerea la viruși sau probleme nutriționale înainte de naștere.

  • Structura și funcția creierului. Cercetările arată că persoanele cu schizofrenie pot avea mai multe șanse de a avea diferențe în dimensiunea anumitor zone ale creierului și în conexiunile dintre zonele creierului. Unele dintre aceste diferențe ale creierului se pot dezvolta înainte de naștere. Cercetătorii lucrează la a înțelege mai bine modul în care structura și funcția creierului pot avea legături cu schizofrenia.

Cum se tratează schizofrenia?

Tratamentele actuale pentru schizofrenie se concentrează pe a ajuta persoanele să-și gestioneze simptomele, să-și îmbunătățească funcționarea de zi cu zi și să atingă obiectivele vieții personale, cum ar fi finalizarea studiilor, construirea unei cariere și relațiile împlinite.


Medicamente antipsihotice.


Medicamentele antipsihotice pot face simptomele psihotice mai puțin intense și mai puțin frecvente. Aceste medicamente sunt de obicei luate în fiecare zi sub formă de pastile sau lichide. Unele medicamente antipsihotice sunt administrate sub formă de injecții o dată sau de două ori pe lună. Dacă simptomele unei persoane nu se ameliorează cu medicamentele antipsihotice obișnuite, i se poate prescrie clozapină. Persoanele care iau clozapină trebuie să efectueze periodic teste de sânge pentru a verifica dacă există un efect secundar potențial periculos, care apare la 1% până la 2% dintre pacienți.

Oamenii răspund la medicamentele antipsihotice în moduri diferite. Este important să comunici orice reacții adverse unui furnizor de servicii medicale. Mulți oameni care iau medicamente antipsihotice au reacții adverse, cum ar fi creșterea în greutate, gură uscată, neliniște și somnolență atunci când încep să ia aceste medicamente. Unele dintre aceste reacții adverse pot dispărea în timp, în timp ce altele pot fi de durată mai mare.

Nu ar trebui să oprești administrarea unui medicament fără a discuta mai întâi cu medicul. Acesta va colabora cu tine pentru a ajusta planul de tratament într-un mod sigur și eficient.

Este posibil ca unii oameni să fie nevoiți să încerce mai multe medicamente înainte de a-l găsi pe cel care funcționează cel mai bine pentru ei, așa că este important ca fiecare să continue tratamentul și să păstreze speranța.

Tratamente psihosociale


Tratamentele psihosociale ajută oamenii să găsească soluții la provocările de zi cu zi și să gestioneze simptomele în timp ce merg la școală, lucrează și formează relații sociale. Aceste tratamente sunt adesea utilizate împreună cu medicamente antipsihotice. Pentru persoanele care participă la un tratament psihosocial obișnuit este mai puțin probabil ca simptomele să reapară sau să necesite spitalizare. Exemple de acest tip de tratament includ psihoterapia cognitiv-comportamentală, formarea abilităților comportamentale, angajarea susținută și intervențiile de remediere cognitivă.

Educație și sprijin pentru familie


Programele educaționale pot ajuta familia și prietenii să învețe despre simptomele schizofreniei, opțiunile de tratament și strategiile disponibile pentru a-i ajuta pe cei dragi care au această boală. Aceste programe pot ajuta prietenii și familia să-și gestioneze suferința, să-și îmbunătățească propriile abilități de a face față și să le întărească capacitatea de a oferi sprijin.

Tratament pentru abuzul de droguri și alcool


Se întâmplă frecvent ca persoanele cu schizofrenie să aibă probleme cu drogurile și alcoolul. Un program de tratament care include tratament atât pentru schizofrenie, cât și pentru consumul de substanțe este important pentru recuperare, deoarece consumul de substanțe poate interfera cu tratamentul pentru schizofrenie.

Acest site folosește cookie-uri

Pentru a-ți oferi o experiență bună de navigare, utilizăm fișiere de tip cookie. Dacă nu ești de acord cu utilizarea cookie-urilor, poți să îți retragi consimțământul pentru utilizarea cookie-urilor prin modificarea setărilor din browser-ul tău.

Mai multe informații