Tulburările psihotice
Tulburările psihotice sunt tulburări psihice severe care provoacă gândire și percepții anormale. Persoanele cu psihoze pierd contactul cu realitatea. Două dintre principalele simptome sunt iluziile și halucinațiile. Iluziile sunt convingeri false, cum ar fi gândirea că cineva complotează împotriva ta sau că televizorul îți trimite mesaje secrete. Halucinațiile sunt percepții false, cum ar fi să auzi, să vezi sau să simți ceva care nu este acolo.
Schizofrenia este un tip de tulburare psihotică. Persoanele cu tulburare bipolară pot avea și simptome psihotice. Alte probleme care pot provoca psihoza includ alcoolul și unele medicamente, tumorile cerebrale, infecțiile creierului și accidentul vascular cerebral. Tratamentul depinde de cauza psihozei. Ar putea implica medicamente pentru controlul simptomelor și psihoterapie. Internarea în spital este o opțiune pentru cazurile grave în care o persoană ar putea fi periculoasă pentru sine sau pentru alții.
Ce este psihoza?
Cuvântul psihoză este folosit pentru a descrie afecțiunile minții unde a existat o oarecare pierdere a contactului cu realitatea. Când cineva se îmbolnăvește în acest fel, se numește episod psihotic. În timpul unei perioade de psihoză, gândurile și percepțiile unei persoane sunt perturbate, iar individul poate avea dificultăți în a înțelege ce este real și ce nu este.
Cine poate avea psihoză?
Psihoza poate afecta oameni din toate categoriile sociale. Psihoza începe adesea atunci când o persoană este la sfârșitul adolescenței până la jumătatea vârstei de douăzeci de ani.
Care sunt semnele și simptomele psihozei?
De obicei, o persoană va prezenta schimbări în comportamentul său înainte ca psihoza să se dezvolte. Semnele de avertizare din punct de vedere comportamental pentru psihoză includ:
Scăderea bruscă a notelor la școală sau a performanței la locul de muncă
Probleme cognitive sau de concentrare nou apărute
Suspiciune, idei paranoice sau neliniște față de ceilalți
Retragerea socială, mult mai mult timp în singurătate decât de obicei
Idei noi neobișnuite și prea intense, sentimente ciudate sau lipsa sentimentelor
Scăderea igienei personale sau a întreținerii personale
Dificultăți în a distinge realitatea de fantezie
Vorbire confuză sau probleme de comunicare
Simptomele psihozei includ iluzii (credințe false) și halucinații (a vedea sau auzi lucruri pe care alții nu le văd sau nu le aud). Alte simptome includ discursul incoerent sau absurd și comportamentul nepotrivit situației. O persoană aflată într-un episod psihotic poate experimenta, de asemenea, depresie, anxietate, probleme de somn, retragere socială, lipsă de motivație și dificultăți de funcționare în general. Cineva care se confruntă cu oricare dintre simptomele de pe această listă ar trebui să consulte un profesionist în sănătate mintală.
Care sunt cauzele psihozei?
Nu există o cauză specifică a psihozei. Psihoza poate fi un simptom al unei boli mintale, cum ar fi schizofrenia sau tulburarea bipolară. Cu toate acestea, o persoană poate avea psihoză fără să fie vreodată diagnosticată cu schizofrenie sau cu orice altă tulburare mintală. Există și alte cauze, cum ar fi lipsa somnului, afecțiuni medicale generale, anumite medicamente eliberate pe bază de rețetă și abuzul de alcool sau alte droguri, cum ar fi marijuana. O boală mintală, cum ar fi schizofrenia, este de obicei diagnosticată prin excluderea tuturor acestor alte cauze de psihoză. Pentru a primi o evaluare amănunțită și un diagnostic precis, apelați la un profesionist calificat în domeniul sănătății mintale (cum ar fi un psiholog, un psihiatru sau un asistent social).
Cum se tratează psihoza?
Studiile au arătat că se întâmplă frecvent ca o persoană să aibă simptome psihotice cu mai mult de un an înainte de a primi tratament. Reducerea acestei durate a psihozei netratate este esențială, deoarece tratamentul precoce înseamnă adesea o recuperare mai bună.
Un psiholog, psihiatru sau asistent social calificat va putea pune un diagnostic și va ajuta la elaborarea unui plan de tratament. Persoanele cu psihoză se pot comporta în moduri confuze și imprevizibile și pot deveni amenințătoare sau violente. Cu toate acestea, persoanele cu simptome psihotice sunt mai predispuse să își facă rău propriei persoane decât altcuiva.
Dacă observați aceste schimbări de comportament și dacă ele încep să se intensifice sau nu dispar, este important să cereți ajutor. Cercetările sprijină o varietate de tratamente pentru psihoza timpurie, în special îngrijirea de specialitate coordonată. În 2008, Institutul Național de Sănătate Mintală (NIMH) a lansat inițiativa de cercetare, proiectul “Recuperare după un episod inițial de schizofrenie” (RAISE). RAISE a studiat tratamentele coordonate de îngrijire de specialitate și cele mai bune modalități de a interveni după ce oamenii încep să aibă simptome psihotice și să-i ajute să se întoarcă la o viață productivă, independentă.
Îngrijirea coordonată de specialitate implică următoarele componente:
Psihoterapia individuală sau de grup se bazează de obicei pe principiile psihoterapiei cognitiv- comportamentale. Această psihoterapie este adaptată nevoilor fiecărui pacient și pune accent pe antrenamentul de reziliență, gestionarea bolilor și a bunăstării și dezvoltarea abilităților de adaptare.
Sprijinul și educația familiei îi învață pe membrii familiei despre psihoză, coping, comunicare și abilități de rezolvare a problemelor. Membrii familiei care sunt informați și implicați sunt mai pregătiți să-i ajute pe cei dragi prin procesul de recuperare.
Gestionarea medicamentelor (numită și farmacoterapie) ajută la reducerea simptomelor de psihoză. Selecția și dozarea medicamentelor sunt adaptate pacienților cu psihoză timpurie și nevoilor lor individuale. Ca toate medicamentele, medicamentele antipsihotice au riscuri și beneficii. Pacienții ar trebui să discute cu medicii lor despre efectele secundare, costurile medicamentelor și preferințele de dozare (pastilă zilnică sau injecție lunară).
Serviciile sociale ajută pacienții să se întoarcă la muncă sau la școală și să își atingă obiectivele personale. Accentul se pune pe plasarea rapidă într-un cadru de muncă sau școală, combinată cu coaching și sprijin, pentru a asigura succesul.
Managementul de caz ajută pacienții să rezolve probleme. Managerul de caz poate oferi soluții pentru a aborda problemele practice și pentru a coordona serviciile sociale în mai multe domenii dacă este necesar.
Persoanele cu psihoză ar trebui să fie implicate în planificarea tratamentului lor. Nevoile și obiectivele lor ar trebui să conducă planul lor de tratament, ceea ce le va ajuta să rămână implicate pe tot parcursul procesului de recuperare. Este important să găsiți un profesionist în domeniul sănătății mintale care să fie instruit în tratamentul psihozei și care să facă pacientul să se simtă confortabil.