Personalitățile schizoide sunt introvertite, retrase, reci din punct de vedere emoțional și distante. Sunt deseori absorbite de propriile gânduri și emoții, temându-se de apropiere și de intimitate în relație ceilalți. De exemplu, o persoană cu personalitate schizoidă mai degrabă visează des cu ochii deschiși decât să treacă la acțiune și să facă ceva practic.

Caracteristica principală a acestei tulburări constă în interpretarea acțiunilor celorlalți drept amenințătoare sau înjositoare cu intenție. Persoanele cu tulburare de personalitate paranoidă nu acordă încredere, nu iartă și sunt predispuse la izbucniri de furie sau de agresivitate fără justificare pentru că îi percep pe ceilalți ca și cum ar fi neloiali, înșelători, nesinceri sau condescendenți. Acest tip de persoană poate fi geloasă, secretoasă, prudentă și conspirativă, părând celorlalți rece din punct de vedere emoțional sau excesiv de serioasă

Un model alcătuit din ciudățenii poate descrie cel mai bine persoanele cu tulburare de personalitate schizotipală. Aceste persoane pot avea moduri bizare sau excentrice de a vorbi și a se îmbrăca. Credințele și gândurile neobișnuite, stranii sau paranoide sunt frecvente. Persoanele cu tulburare de personalitate schizotipală au dificultăți în crearea relațiilor și suferă de anxietate extremă în situații sociale. Pot reacționa nepotrivit sau pot să nu reacționeze deloc în timpul unei conversații sau pot să vorbească singuri. Au și semne de “gândire magică” atunci când declară că pot vedea viitorul sau că le-au citit gândurile altor persoane.

Persoanele cu tulburare de personalitate antisocială trec la acțiune în mod impulsiv în conflicte și ignoră regulile normale de comportament social. Aceste persoane sunt impulsive, iresponsabile și insensibile. De obicei, personalitatea antisocială are o istorie de probleme cu legea, comportament beligerant și iresponsabil, relații agresive și chiar violente. Nu arată niciun respect față de ceilalți oameni și nu simt nicio remușcare cu privire la efectele comportamentului lor asupra celorlalți. Aceste persoane prezintă un risc ridicat de abuz de substanțe, în special risc de alcoolism, deoarece alcoolul le ajută să elibereze tensiunea, iritabilitatea și plictiseala.

Persoanele cu tulburare de personalitate borderline sunt instabile în mai multe domenii, inclusiv în relațiile interpersonale, în comportament, stare de spirit și imagine de sine. Schimbările bruște și extreme de dispoziție, relațiile interpersonale furtunoase, o imagine de sine instabilă și fluctuantă, acțiunile imprevizibile și autodistructive caracterizează persoana cu tulburare de personalitate borderline. Aceste persoane au, în general, mari dificultăți cu propriul sentiment al identității. Experimentează adesea lumea în extreme, considerându-i pe ceilalți fie „complet buni”, fie „complet răi”. O persoană cu personalitate borderline poate forma un atașament personal intens cu cineva, doar pentru a-l dizolva rapid din cauza unei slăbiciuni percepute. Frica de abandon poate duce la o dependență excesivă de ceilalți. Acțiunile impulsive, sentimentele cronice de plictiseală sau de vid interior și accesele de furie intensă inadecvată sunt alte trăsături ale acestei tulburări, care este mai frecventă în rândul femeilor.

Persoanele cu personalitate narcisică au un sentiment exagerat de importanță personală, sunt absorbite de fantezii de succes nelimitat și caută o atenție constantă. Personalitatea narcisică este excesiv de sensibilă la eșec și adesea se plânge de multiple simptome somatice. Predispuse la schimbări extreme de dispoziție, de obicei între autoadmirare și nesiguranță, aceste persoane tind să exploateze relațiile interpersonale.

Personalitățile evitante sunt adesea hipersensibile la respingere și nu sunt dispuse să se implice în relații cu ceilalți decât dacă sunt sigure că vor fi plăcute. Disconfortul social excesiv, timiditatea, teama de critică, evitarea activităților sociale sau de muncă ce implică contact interpersonal sunt caracteristice personalității evitante. Le este frică să spună ceva considerat prostesc de alții; își fac griji că vor roși sau vor plânge în fața celorlalți; și sunt foarte răniți de orice dezaprobare din partea altora. Persoanele cu tulburare de personalitate evitantă pot să nu aibă relații apropiate în afara cercului lor familial, deși și-ar dori și sunt supărați de incapacitatea lor de a relaționa bine cu ceilalți.

Persoanele cu tulburare de personalitate dependentă pot prezenta un model de comportament dependent și supus, bazându-se pe ceilalți pentru a lua decizii în locul lor. Necesită reasigurări și sfaturi excesive și sunt ușor de rănit cu critici sau dezaprobări. Aceste persoane se simt inconfortabil și lipsite de ajutor dacă sunt singure și pot fi devastate atunci când o relație apropiată se termină. Au o teamă puternică de respingere. De obicei lipsită de încredere în sine, personalitatea dependentă rareori inițiază proiecte sau face lucrurile în mod independent. Această tulburare începe de obicei la vârsta adultă timpurie și este diagnosticată mai frecvent la femei decât la bărbați.

Personalitățile compulsive sunt conștiincioase și au aspirații înalte, dar se străduiesc și spre perfecțiune. Niciodată mulțumite de realizările lor, persoanele cu tulburare de personalitate compulsivă își asumă din ce în ce mai multe responsabilități. Sunt de încredere, ordonate și metodice, dar inflexibilitatea lor le face adesea incapabile să se adapteze la circumstanțe schimbate. Persoanele cu personalitate compulsivă sunt foarte precaute, cântăresc toate aspectele unei probleme și acordă atenție fiecărui detaliu, fiindu-le dificil să ia decizii și să finalizeze sarcini. Când sentimentele lor nu sunt sub control strict, când evenimentele sunt imprevizibile sau când trebuie să se bazeze pe alții, personalitățile compulsive simt adesea un sentiment de izolare și neputință.